Sedintele foto la Balchik au fost incepute cu Maria si Ciprian. Va povesteam de patania noastra cu gardienii din Gradina Botanica si va promiteam continuarea.aton-mebel

Iata continuarea.

Dupa sedinta foto cu Maria si Cipri, necajiti de restrictiile impuse de gardieni, in ciuda taxelor maricele, i-am sunat pe Mihaela si Cristi (urmatorul nostru cuplu pe care urma sa il fotografiem ziua urmatoare) si le-am povestit ce ni s-a intamplat. Am pus tara la cale si am decis: vom opta pentru partea cu castelul si Templul Apei, in locul Gradinii Botanice.

A venit si a doua zi, ne-am intalnit cu ei in hotelul in care au fost cazati si am mers catre Gradina Botanica. Acolo am inceput din nou sa vorbim in limbajul semnelor, un limbaj cu care incepusem sa ne obisnuim. A urmat un dialog demn de stand up comedy: „We want 4 tickets for the Castle, including the photo fee.”; „Yes, for the garden!”, Noi- „No, not for the Botanical Garden, for the Castle and Temple of Water”, „Yes, garden!” Dupa acest dialog care nu ne-a imbogatit cu nicio informatie suplimentara, am inceput cu semnele. Se ia o harta, se indica zona dorita, se folosesc propozitii agramate cat mai simple de genul „here, not here”. Dialogul a continuat neasteptat de …. rau: „Yes, garden!” Intr-un final intr-o rusa a semnelor cu cateva cuvinte ce aduceau a o engleza pocita am inteles ca nu exista alt bilet, ci doar unul si ca perimetrul gradinii botanice include si castelul, si Templul Apei etc. Asadar, ca o concluzie evidenta: gardianul peste care am dat in cadrul shootingului cu Maria si Cipri incerca si el sa isi intregeasca veniturile iar noi nu incalcasem nicidecum zona „interzisa”.

In acel moment am simtit furie si un mare regret pentru Cipri si Maria, insa ne aflam in fata unei alte sedinte foto, cu doi tineri minunati, frumosi si carismatici si toti piticii nostri cu mic cu mare trebuiau sa se focuseze pe shooting.

Highlights-urile le vom imparti in cateva articole, demaram cu primele fotografii.

Multumim Mihaela si Cristi!